
Confuzi bunătatea cu tăcerea în fața abuzului? Respectul de sine crește când îți protejezi limitele cu fermitate
Notas del episodio
Unor oameni li se pare „normal” să te rănească sau să te trateze cu lipsă de respect, iar tu să rămâi înțelegător, pasiv și să accepți orice din partea lor. Ei sunt cei agresivi, dar se așteaptă ca tu să le răspunzi cu blândețe. Te critică, sunt intruzivi, manipulatori sau egocentrici, dar se simt ofensați dacă le pui chiar și o singură limită. Se comportă de parcă ar avea drepturi asupra timpului, asupra energiei sau asupra alegerilor tale. Îți cer respect, fără să ofere respect. Iar tu ajungi la un moment dat să te întrebi dacă nu cumva tu ești problema – pentru că nu mai suporți să fii tratat incorect și tot cauți o soluție. Astfel de oameni nu caută o relație bazată pe respect și reciprocitate, ci caută să-și atingă propriile obiective prin intimidare, manipulare, victimizare sau control. Ei se simt confortabil doar atunci când tu ești cel care cedează, cel care explică, cel care se străduiește din greu „să îndrepte lucrurile”, să le facă pe plac. De fapt, își varsă asupra ta propriile frustrări, așteptând o rezolvare tot din partea ta. Iar dacă reacționezi în vreun fel, îți spun că exagerezi. Dacă taci, profită. Ajungi să lași de la tine atât de mult, încât simți că te pierzi pe tine, doar pentru a menține o iluzie a armoniei. Și pare că orice ai face, tot nu e suficient – pentru că mereu vor mai mult: mai multe explicații, mai multă disponibilitate, mai multă toleranță. Ajungi să trăiești într-o stare de tensiune constantă, mereu atent să nu „greșești”, să nu-i superi. Când te obișnuiești cu o astfel de dinamică dezechilibrată, începi să confunzi bunul-simț cu tăcerea în fața nedreptății, respectul cu frica de a nu deranja, iar „maturitatea” cu a avea răbdare și toleranță infinite în fața oricăror comportamente. Însă, în realitate, aceste atitudini nu schimbă un comportament abuziv – doar îl întrețin. Nimeni nu devine mai bun pentru că tu taci. Dimpotrivă, astfel de oameni prind curaj atunci când nu sunt confruntați. Ce poți face? Nu este necesar să răspunzi cu agresivitate sau cu „ură”, să ridici tonul, să te cerți, dar nici nu mai răspunde cu disponibilitate nelimitată. Spune clar: „Până aici. Asta nu mai tolerez”. Poți fi ferm, fără să fii agresiv, poți fi calm și, în același timp, prin atitudinea, cuvintele și comportamentele tale să le arăți celorlalți hotărârea ta de a nu mai accepta comportamente lipsite de respect. Nu trebuie să le „CERI” respect, acesta va veni de la sine. Arată-le cât de mult te respecți tu pe tine și nu vor mai avea altă cale decât să te respecte și ei. Iar dacă vor continua să îți încalce limitele, nu vei pierde, de fapt, niște oameni „buni”, ci te vei elibera de cei care nu ar fi avut, din start, ce să caute în viața ta. Când încetezi să le faci pe plac, când nu te mai străduiești să le demonstrezi cât de valoros ești, oamenii care profitau de bunătatea ta se vor simți ofensați. Este normal – nu te mai pot domina. Dar dincolo de revolta lor, de disconfortul lor și de tentativele de a te face să te simți vinovat pentru că te alegi și te respecți pe tine, se află începutul libertății tale. Alege-te pe tine în loc să te dai peste cap pentru aprobarea altora. Nu datorezi nimic nimănui, cu atât mai puțin unor oameni care nu te respectă, nu te apreciază și nici nu o vor face vreodată – pentru că, dacă ar fi fost capabili de asta, nu s-ar fi purtat așa cu tine. Protejează-ți limitele, pentru că asta îți va aduce liniștea pe care o dorești. Și nu te teme că îi vei pierde atunci când vei face asta, deoarece așa îi vei descoperi pe cei cărora le pasă de tine și țin la tine cu adevărat. Ursula Sandner
Todos los episodios de Dr. Ursula Sandner — Iubire, relații și viață — Psihologie