A Fost Odată
- Episodes
- 298
- Released
- daily
- Latest episode
- Oct 3, 2026
About the podcast
Ascultă cele mai frumoase povești pe afostodata.ro!
Episodes 298
Lebedele
A fost odată un rege care avea doisprezece copii: unsprezece băieți și o fată, pe nume Eliza. La palat era mereu veselie. Se auzeau pași alergând pe coridoare, râsete prin grădini și glasuri de copii de …
Show notes
A fost odată un rege care avea doisprezece copii: unsprezece băieți și o fată, pe nume Eliza. La palat era mereu veselie. Se auzeau pași alergând pe coridoare, râsete prin grădini și glasuri de copii de dimineața până seara. Frații erau nedespărțiți și nimeni nu și-ar fi putut închipui că, într-o zi, totul avea să se schimbe.
Dar într-o zi, regele s-a recăsătorit. Noua regină nu-i iubea deloc pe copii. Din contră. Îi privea cu răceală și și-ar fi dorit să-i vadă cât mai departe de palat. Pe Eliza a trimis-o să trăiască la țară, iar pentru cei unsprezece prinți a pregătit ceva mult mai rău. Cu ajutorul unei vrăji, i-a transformat în unsprezece lebede albe.
Aventurile lui Buratino
A fost odată un tâmplar sărac, dar bun la suflet, pe nume Carlo. Îi plăcea să cioplească în liniștea cămăruței în care locuia, însă zilele lui semănau unele cu altele și, uneori, singurătatea devenea …
Show notes
A fost odată un tâmplar sărac, dar bun la suflet, pe nume Carlo. Îi plăcea să cioplească în liniștea cămăruței în care locuia, însă zilele lui semănau unele cu altele și, uneori, singurătatea devenea apăsătoare.
Într-o zi, Carlo a primit o bucată de lemn. La prima vedere, nu părea cu nimic deosebită: un simplu buștean, numai bun de pus pe foc sau de transformat într-un obiect folositor. Carlo l-a privit însă îndelung și i-a venit o idee:
Constantin Brâncuși
Constantin Brâncuși i-a dăruit țării noastre ceva unic, scara către cer, Coloana infinitului, dar și o mulțime de alte lucrări pentru care este apreciat de întreaga lume. Artistul spunea că a fost întotdeauna …
Show notes
Constantin Brâncuși i-a dăruit țării noastre ceva unic, scara către cer, Coloana infinitului, dar și o mulțime de alte lucrări pentru care este apreciat de întreaga lume. Artistul spunea că a fost întotdeauna inspirat de simplitatea, dragostea de natură și bunul simț al oamenilor din România, iar aceste motive se regăsesc în întreaga sa creație.
„Când eram copil am visat întotdeauna că zbor în copaci și în cer" declara marele sculptor care, de altfel, a avut o personalitate complexă pe care puțini oameni au înțeles-o.
Fermierul Harnic și Sămânța cu Puteri Magice
A fost odată, nu foarte departe un bătrân tare muncitor. Toată lumea îi spunea Fermierul Harnic, pentru că avea grijă de pământ ca de un prieten bun. În grădina lui creșteau mereu morcovi, cartofi, sfeclă, mere …
Show notes
A fost odată, nu foarte departe un bătrân tare muncitor. Toată lumea îi spunea Fermierul Harnic, pentru că avea grijă de pământ ca de un prieten bun. În grădina lui creșteau mereu morcovi, cartofi, sfeclă, mere roșii, pere dulci și prune gustoase. Alături de el era aproape mereu nepotul său, Matei, un băiețel curios, cu ochii mari și multe întrebări. Matei îl urma prin grădină pas cu pas, călcând atent printre rânduri și ascultând cu atenție tot ce îi spunea bunicul.
Călătoria lui Picurel cel Voinicel
Într-un pahar cu apă rece și limpede se răsfăța o picătură curajoasă pe nume Picurel cel Voinicel. Strălucea ca o mărgea pe marginea paharului, iar valurile mici o legănau blând dintr-o parte în alta. De când …
Show notes
Într-un pahar cu apă rece și limpede se răsfăța o picătură curajoasă pe nume Picurel cel Voinicel. Strălucea ca o mărgea pe marginea paharului, iar valurile mici o legănau blând dintr-o parte în alta. De când fusese turnată aștepta momentul în care va porni în misiunea vieții sale: drumul prin corpul unui om mare sau mic.
Curcubeul pofticios
Într-o zi veselă precum copiii de la grădiniță, soarele se juca printre picături călduțe de ploaie. Regele Poftilă, despre care sigur ai mai auzit în alte povești, invită oamenii din ținut la un picnic în …
Show notes
Într-o zi veselă precum copiii de la grădiniță, soarele se juca printre picături călduțe de ploaie. Regele Poftilă, despre care sigur ai mai auzit în alte povești, invită oamenii din ținut la un picnic în centrul regatului său, la umbra unui stejar bătrân. Pe lista de invitați se aflau Regele Vitamină, Prințesa Morcovina, dar și delicata Prințesă Verdeață. Se spunea că ea a reușit să găsească un iepuraș hoțoman și să își salveze grădina cu legume înainte de a fi complet ronțăită.
Prințesa Verdeață și grădina-curcubeu
Ce frumoasă e vacanța de vară și cât de mult o așteaptă copiii! La grădiniță sau școală, toți micuții se bucură atunci când relaxarea e în toi. Unii merg la bunici, alții aleargă pe vârfuri de munte sau își …
Show notes
Ce frumoasă e vacanța de vară și cât de mult o așteaptă copiii! La grădiniță sau școală, toți micuții se bucură atunci când relaxarea e în toi. Unii merg la bunici, alții aleargă pe vârfuri de munte sau își răsfață piciorușele în nisipul fin al mării inventând tot felul de jocuri.
Mara și Luca nu își doreau decât să ajungă mai repede la căsuța bunicii, aflată în inima unei câmpii mari și verzi.
- Toată ziua ați șoșotit! le spuse mama în timp ce le dădea jos din mașină bagajele. Nu știu ce planuri aveți pentru vara aceasta, dar am impresia că o să vă distrați…
Și așa a fost! Imediat după ce și-au luat rămas-bun de la părinți, copiii au zbughit-o spre grădina bunicii.
Regele Poftilă și podul de sfoară
A fost odată o vale luminoasă, unde soarele strălucea ca o portocală mare pe cer. Acolo se afla un regat colorat pe nume Bombonezia. Oriunde te uitai vedeai case din turtă dulce, acoperișuri din ciocolată și …
Show notes
A fost odată o vale luminoasă, unde soarele strălucea ca o portocală mare pe cer. Acolo se afla un regat colorat pe nume Bombonezia. Oriunde te uitai vedeai case din turtă dulce, acoperișuri din ciocolată și felinare din acadele colorate. Ți-ar plăcea să locuiești acolo, nu?
În Bombonezia oamenii erau cam obosiți și cam… pofticioși. Mâncau dulciuri dimineața, la prânz și seara. Totuși, cel mai mare iubitor de zahăr era chiar regele lor, Poftilă al III-lea, un domn rotofei, cu obraji roz ca două jeleuri și coroană asemănătoare unui tort cu frișcă.
Transhumanța
În România există o tradiție veche de sute de ani, numită transhumanță. Ea înseamnă că păstorii, adică ciobanii, își duc turmele de oi dintr-un loc în altul, în funcție de anotimp. Vara, oile urcă sus pe munți …
Show notes
În România există o tradiție veche de sute de ani, numită transhumanță. Ea înseamnă că păstorii, adică ciobanii, își duc turmele de oi dintr-un loc în altul, în funcție de anotimp. Vara, oile urcă sus pe munți, acolo unde iarba este grasă și verde, iar iarna coboară în zone mai joase și mai calde.
Această călătorie a turmelor face parte din viața pastorală tradițională și este atât de importantă, încât a fost inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO în 2023. Este o practică milenară încă de pe vremea Imperiului Roman și Evul Mediu și are loc în Scoția, Maroc, Franța, Italia, Republica Moldova, Grecia, Austria, Elveția și Croația.
Piticul
A fost odată un ceasornicar bătrân, cu părul alb ca zăpada proaspătă și chipul brăzdat de ani. În timp ce se plimba prin pădurea de la marginea împărăției unde își ducea traiul, a zărit ceva strălucitor la …
Show notes
A fost odată un ceasornicar bătrân, cu părul alb ca zăpada proaspătă și chipul brăzdat de ani. În timp ce se plimba prin pădurea de la marginea împărăției unde își ducea traiul, a zărit ceva strălucitor la rădăcina unui brad stufos. Curios, s-a aplecat și a descoperit un ceas cu mecanism fin lucrat care ticăia încet, ca și cum ar fi avut propria inimă.
- Un ceas! Ce coincidență! E așa de frumos! Are limbile din aur și cifrele făcute din pietre prețioase. N-am mai văzut așa ceva. Totuși… cred că trebuie reparat, i-a ruginit cheița.
Cămașa cu altiță
IA este una dintre cele mai valoroase piese de îmbrăcăminte din spațiul românesc. Cămașa de sărbătoare, cusută manual, poartă pe ea semne străvechi care pot fi urmărite până în secolul al IV-lea î. Hr. Fiecare …
Show notes
IA este una dintre cele mai valoroase piese de îmbrăcăminte din spațiul românesc. Cămașa de sărbătoare, cusută manual, poartă pe ea semne străvechi care pot fi urmărite până în secolul al IV-lea î. Hr. Fiecare ie este unică și spune o poveste: despre familie, anotimpuri, credințe și legătura omului cu natura.
Pentru frumusețea, vechimea și semnificația ei profundă, ia cu altiță a fost înscrisă în anul 2022 pe Lista Reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO, ca element de patrimoniu comun al României și Republicii Moldova.
Caii Lipițani
Odinioară simboluri ale curților imperiale, caii lipițani sunt astăzi ambasadori ai unui patrimoniu cultural comun - o punte între generații și între națiuni. Grație recunoașterii UNESCO, moștenirea lor este …
Show notes
Odinioară simboluri ale curților imperiale, caii lipițani sunt astăzi ambasadori ai unui patrimoniu cultural comun - o punte între generații și între națiuni.
Grație recunoașterii UNESCO, moștenirea lor este protejată și transmisă mai departe, iar lipițanul, cu mersul său elegant și privirea inteligentă, rămâne o poveste despre echilibru, frumusețe și tradiție.
Ceramica de Horezu
La Horezu, tradiția se modelează zilnic în mâinile meșterilor și se coace în focul cuptoarelor. Ceramica își are originile în nordul județului Vâlcea, în inima Țării Românești. Meșteșugul a cunoscut o …
Show notes
La Horezu, tradiția se modelează zilnic în mâinile meșterilor și se coace în focul cuptoarelor. Ceramica își are originile în nordul județului Vâlcea, în inima Țării Românești. Meșteșugul a cunoscut o dezvoltare deosebită în secolele XVII-XVIII, în jurul Mânăstirii Hurezi, ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Jocul Fecioresc
Imaginează-ți un cerc larg de feciori îmbrăcați în cămăși albe, strânse la mijloc cu brâie colorate din lână, pălării împodobite cu pene de păun sau ciucuri și cizme negre lucioase. Se aud tropote pe podea …
Show notes
Imaginează-ți un cerc larg de feciori îmbrăcați în cămăși albe, strânse la mijloc cu brâie colorate din lână, pălării împodobite cu pene de păun sau ciucuri și cizme negre lucioase. Se aud tropote pe podea, bătăi de palmă și strigături. Așa începe Jocul Fecioresc, un dans tradițional bărbătesc transmis din tată-n fiu în satele din Transilvania, jucat împreună de români, maghiari și rromi.
Pentru valoarea sa culturală, UNESCO a inclus Jocul Fecioresc din România în Lista Reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității în anul 2015.
Ceata bărbătească
Colindatul este unul dintre acele ritualuri care nu doar că a supraviețuit secolelor, ci a devenit un simbol viu al comunității. Nu e doar o tradiție de iarnă, ci un cântec despre lumină. Tocmai de aceea, în …
Show notes
Colindatul este unul dintre acele ritualuri care nu doar că a supraviețuit secolelor, ci a devenit un simbol viu al comunității. Nu e doar o tradiție de iarnă, ci un cântec despre lumină.
Tocmai de aceea, în 2013, UNESCO a recunoscut oficial Colindatul de ceată bărbătească din România și Republica Moldova ca parte a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității.
Astăzi, el stă alături de marile comori ale lumii, ca un mesaj cântat despre identitate, speranță și frumusețea apartenenței.
Dansul Călușului
Există locuri în care timpul nu se grăbește. În satele din Oltenia, cu câteva zile înainte de Rusalii, o tradiție misterioasă prinde viață - Călușul, unul dintre cele mai spectaculoase și vechi ritualuri …
Show notes
Există locuri în care timpul nu se grăbește. În satele din Oltenia, cu câteva zile înainte de Rusalii, o tradiție misterioasă prinde viață - Călușul, unul dintre cele mai spectaculoase și vechi ritualuri românești.
Numele său vine de la „căluș", partea de lemn a căpăstrului calului. Recunoscut de UNESCO în 2008 ca element din patrimoniul cultural imaterial al umanității, Călușul este mai mult decât un dans: este un ritual care asigură protecția împotriva spiritelor rele.
Tineri neînsurați, îmbrăcați în costume albe și cu clopoței la glezne, colindă în număr impar satele și joacă în cercuri sacre pentru a ține ielele, spiritele rele departe și pentru a aduce binecuvântare gospodăriilor.
Doina
Doina este glasul pe care românii îl folosesc de secole pentru a-și exprima dorul, tristețea, dragostea sau melancolia. UNESCO a inclus doina pe Lista Reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al …
Show notes
Doina este glasul pe care românii îl folosesc de secole pentru a-și exprima dorul, tristețea, dragostea sau melancolia.
UNESCO a inclus doina pe Lista Reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității în 2009 ca un semn de recunoaștere globală a valorii ei culturale și emoționale.
Prin doină, descoperim o parte esențială a identității românești, transmisă din generație în generație.
Scoarța
Scoarța nu este doar un covor țesut la război, ci o poveste spusă fără cuvinte. În satele din România, femeile au țesut scoarțe timp de sute de ani, folosind lână, fibre vegetale și multă răbdare. Fiecare …
Show notes
Scoarța nu este doar un covor țesut la război, ci o poveste spusă fără cuvinte. În satele din România, femeile au țesut scoarțe timp de sute de ani, folosind lână, fibre vegetale și multă răbdare. Fiecare linie, culoare sau formă a decorului are o semnificație: spiralele, Pomul Vieții, păsările, râurile sau brazda arată cum vedeau femeile lumea din jurul lor.
De aceea, scoarțele sunt considerate adevărate opere de artă populară. În anul 2016, tehnica tradițională de țesere a scoarței românești a fost inclusă de UNESCO în Lista Reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității - o recunoaștere a valorii acestui meșteșug și o promisiune că el trebuie protejat și dus mai departe.
Mărțișorul
Cu mult înainte ca hărțile să despartă țări și popoare, când oamenii modelau în lut și ciopleau piatra, s-a născut un obicei firav și puternic deopotrivă: Mărțișorul. În epoca în care timpul era măsurat de …
Show notes
Cu mult înainte ca hărțile să despartă țări și popoare, când oamenii modelau în lut și ciopleau piatra, s-a născut un obicei firav și puternic deopotrivă: Mărțișorul. În epoca în care timpul era măsurat de lunile primăverii și recolta înflorea odată cu cerul, oamenii purtau la piept sau la mână două fire împletite, alb și roșu, ca o amuletă, un jurământ tăcut între om și natură.
Astăzi, mărțișorul este mai mult decât o podoabă, este o moștenire vie. În decembrie 2017, tradiția mărțișorului a fost înscrisă pe Lista Reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO, în urma unei candidaturi comune a României, Republicii Moldova, Bulgariei și Macedoniei de Nord.
Emisiile de Carbon
Știi senzația aceea plăcută pe care o ai când ajungi într-o pădure sau la marginea unui oraș mare? Pare că e mai... răcoare și părinții îți spun că ați ajuns la aer curat. Ei bine, pentru a putea respira, e …
Show notes
Știi senzația aceea plăcută pe care o ai când ajungi într-o pădure sau la marginea unui oraș mare? Pare că e mai... răcoare și părinții îți spun că ați ajuns la aer curat. Ei bine, pentru a putea respira, e important ca aerul din jurul nostru să fie curat.
O parte din poluarea aerului are legătură cu diverse cauze naturale, cum ar fi praful, însă oamenii sunt primii vinovați din cauza industriei și a vehiculelor. De exemplu, fabricile afectează mediul prin arderea substanțelor și evaporarea fumului în aer.
Tom Degețel
A fost odată ca niciodată, într-o căsuță mică de la marginea pădurii, un cuplu de oameni simpli și buni, care își doreau din tot sufletul un copil. În fiecare zi se rugau: — Să fie chiar și cât un deget, numai …
Show notes
A fost odată ca niciodată, într-o căsuță mică de la marginea pădurii, un cuplu de oameni simpli și buni, care își doreau din tot sufletul un copil. În fiecare zi se rugau:
— Să fie chiar și cât un deget, numai copil să fie!
Și, ca prin minune, dorința li s-a împlinit. Li s-a născut un băiețel, mic, mic de tot — nici cât degetul unui om mare. Așa că i-au pus numele… Tom Degețel.
Deși era mic, Tom era isteț și curajos. Nu se temea de nimic și își dorea, mai presus de toate, să-și ajute părinții și să vadă lumea.
Frumoasa și bestia
A fost odată ca niciodată, într-un regat îndepărtat, un negustor bun și cinstit care avea o fiică blândă pe nume Bella. Toată lumea o iubea pentru inima ei mare! Într-o zi, negustorul a plecat într-o călătorie …
Show notes
A fost odată ca niciodată, într-un regat îndepărtat, un negustor bun și cinstit care avea o fiică blândă pe nume Bella. Toată lumea o iubea pentru inima ei mare!
Într-o zi, negustorul a plecat într-o călătorie lungă.
- Ce ai vrea să îți aduc la întoarcere, draga mea?
- Doar un trandafir roșu.
Mica Sirenă
A fost odată, departe, într-un colț tainic al oceanului, un regat de lumină și coral, locuit de sirene cu glasuri vrăjite și ființe ale adâncurilor, purtate de curenți ca de vis. Peste aceste ape domnea Regele …
Show notes
A fost odată, departe, într-un colț tainic al oceanului, un regat de lumină și coral, locuit de sirene cu glasuri vrăjite și ființe ale adâncurilor, purtate de curenți ca de vis. Peste aceste ape domnea Regele Triton, puternic și mândru, stăpânul mărilor. Dintre toate fiicele sale, cea mai mică era Ariel — visătoare, curajoasă, cu păr roșu ca apusul și ochi curioși ca zarea.
Dar Ariel era altfel. În timp ce surorile ei erau mulțumite cu viața din adâncuri și seratele muzicale ale palatului, ea visa la lumea de deasupra: la oameni, la cer, la pașii care ating pământul.
Doamna și Vagabondul
Într-o casă primitoare, pe o stradă liniștită, trăia o cățelușă cu ochi blânzi și blană mătăsoasă. Numele ei era Lady — sau Doamna, cum îi spunea cu drag familia. Fusese oferită în dar de Crăciun și, de atunci …
Show notes
Într-o casă primitoare, pe o stradă liniștită, trăia o cățelușă cu ochi blânzi și blană mătăsoasă. Numele ei era Lady — sau Doamna, cum îi spunea cu drag familia. Fusese oferită în dar de Crăciun și, de atunci, era răsfățata casei.
Lady dormea pe perne moi, purta o zgardă de piele cu medalion de aur și era convinsă că lumea e un loc sigur, plin de iubire și… mâncare bună.
Pisicile aristocrate
Într-o vilă impunătoare dintr-un colț liniștit al Parisului, cu obloane verzi și pereți îmbrăcați în iedera verii, locuiește Madame Adelaide Bonfamille. Este o doamnă rafinată, trecută prin viață cu grație …
Show notes
Într-o vilă impunătoare dintr-un colț liniștit al Parisului, cu obloane verzi și pereți îmbrăcați în iedera verii, locuiește Madame Adelaide Bonfamille. Este o doamnă rafinată, trecută prin viață cu grație, care își petrece zilele alături de patru pisici adorabile.
101 Damațieni
Londra. Un oraș aglomerat, cu taxiuri care claxonează, ceainării cu ferestre aburite și parcuri verzi, unde câinii își plimbă mai degrabă stăpânii și nu invers. Într-un apartament cochet, pe o stradă liniștită …
Show notes
Londra. Un oraș aglomerat, cu taxiuri care claxonează, ceainării cu ferestre aburite și parcuri verzi, unde câinii își plimbă mai degrabă stăpânii și nu invers. Într-un apartament cochet, pe o stradă liniștită, trăiesc Roger, un compozitor tânăr și visător, și Pongo, dalmațianul său loial și isteț.
Imprimante și Cartușe
Dacă părinții tăi lucrează într-o clădire cu birouri, sigur știi că au nevoie inclusiv de imprimante și hârtie pentru a-și desfășura activitatea. Acest lucru nu e rău, atâta timp cât oamenii folosesc resursele …
Show notes
Dacă părinții tăi lucrează într-o clădire cu birouri, sigur știi că au nevoie inclusiv de imprimante și hârtie pentru a-și desfășura activitatea. Acest lucru nu e rău, atâta timp cât oamenii folosesc resursele cu atenție.
Clădirile de birouri consumă cantități semnificative de resurse – hârtie, energie, cartușe de imprimantă, iar impactul acestui consum asupra mediului este uriaș. Fără măsuri concrete, aceste spații devin surse majore de poluare.
Repetăm câteva idei simple pe care le învățăm de la cei trei prieteni din povestea următoare?
Economia Circulară
Economia circulară ne învață că nimic nu trebuie să fie risipit. Totul poate fi folosit din nou, reparat sau reciclat. Dacă învățăm să avem grijă de resursele noastre, putem crea o lume mai bună – pentru …
Show notes
Economia circulară ne învață că nimic nu trebuie să fie risipit. Totul poate fi folosit din nou, reparat sau reciclat. Dacă învățăm să avem grijă de resursele noastre, putem crea o lume mai bună – pentru oameni, pentru natură și pentru viitor.
De ce este importantă educația de mediu?
Pământul există de milioane de ani, însă acum a cam dat de necaz din pricina poluării și a creșterii explozive a populației. Viața depinde de ciclurile naturii. Apa, de exemplu, se evaporă și e purtată de …
Show notes
Pământul există de milioane de ani, însă acum a cam dat de necaz din pricina poluării și a creșterii explozive a populației. Viața depinde de ciclurile naturii. Apa, de exemplu, se evaporă și e purtată de curenți, unde se transformă în ploaie sau zăpadă. Dacă ea se amestecă cu substanțe dăunătoare poate să distrugă ecosisteme întregi. Râurile se varsă în mări și oceane, deci obiectele aruncate într-un loc pot să fie transportate la mare distanță. Apa este doar un exemplu, dar trebuie să știți că pe Pământul totul este conectat. Ce faci acasă poate avea impact asupra planetei, așa că fii eco-aware și nu lăsa lucrurile la întâmplare. Nu uita de cei 3 R: redu, refolosește, reciclează, iar Planeta va fi verde și curată, iar tu vei crește frumos odată cu ea.
These are the latest 40 of 298 episodes. You’ll find older episodes in the podcast’s feed.
Similar podcasts
More Kids & Family podcasts
Is this your podcast?
Confirm it with an entry in your feed: you get a code here, add it as podcast:txt to the channel of your feed, and we check it. Your podcast is then shown as “verified” on SoundNode.