
Peste 50 de instituții, inclusiv marile spitale și Cadastrul, fără controale de la DNSC. În mâinile cui e securitatea cibernetică a României (Snoop)
Show notes
Costul unui soldat american: De ce vrea România să plătească (DW)) - Iarna și factura la energie. De ce obsesia statului pentru gaz contribuie la o încălzire tot mai scumpă pentru români (PressOne) - Vasluiul a fost „detronat” din poziţia de cel mai sărac judeţ din România. Ce judeţ e acum codaş când vine vorba de puterea de cumpărare a locuitorilor săi? (Ziarul Financiar)
Peste 50 de instituții, inclusiv marile spitale și Cadastrul, fără controale de la DNSC. În mâinile cui e securitatea cibernetică a României (Snoop)Zeci de instituții publice importante din țară spun că Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), responsabil să verifice ce măsuri de protecție își iau, nu le-a controlat deloc. Unele au fost atacate informatic în ultimii ani. DNSC are detașați din SRI și MApN și angajați de la o firmă de sicrie și de la companii chinezești. Dar și multe secrete.
Atacurile asupra spitalelor reprezintă o amenințare la adresa securității internaționale și pot avea impact „asemenea unor dezastre precum cutremurele”.
Incidentele de la cadastru și de la spitale nu au fost considerate crize de securitate cibernetică, ne-a răspuns DNSC.
Întrebat câte funcții de conducere sunt ocupate la DNSC, Dan Cîmpean, directorul instituției, a declarat pentru Snoop: „Nu vrem să știe Iranul, Coreea (de Nord, n.r.), Rusia sau alți neprieteni ai noștri”.
DNSC face parte din Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică (COSC), alături de SRI și de alte nouă instituții. Inclusiv numărul ședințelor ținute reprezintă o informație clasificată.
Costul unui soldat american: De ce vrea România să plătească (DW))România negociază cu Statele Unite costul menținerii militarilor americani pe teritoriul țării într-o perioadă în care războiul se apropie tot mai mult de coasta autohtonă. Care sunt avantajele și riscurile?
Din punct de vedere ideologic, România trece testul loialității, scrie jurnalista DW Sabina Fati. Ea atrage atenția că strategul Pentagonului a venit la București direct de la Cracovia, semn că Europa de Est, aflată în proximitatea războiului și în bătaia dronelor, contează încă.
După întâlnirea cu Elbridge Colby, oficialii români nu au dat niciun fel de detalii. Polonezii în schimb au spus încă din septembrie că sunt gata să plătească 15.000 de dolari pe an pentru fiecare militar american și să acopere toate costurile de infrastructură și logistică. Varșovia e mai transparentă. În plus, negocierile se duc pentru o bază militară americană permanentă care să găzduiască minim 5000 de soldați, totul din bugetul de stat al Poloniei. În acest moment, Polonia are 10.000 de militari americani, în vreme ce România doar 1000.
De ce România va primi satisfacție din partea SUA?
Între altele, pentru că România le-a deschis americanilor baza militară de la Kogălniceanu pentru atacurile asupra Iranului;
În ultimii ani, România a demarat cele mai scumpe și ambițioase programe din istoria sa, cumpărând necondiționat echipamente militare americane în valoare de aproape 15 miliarde de dolari (32 de avioane F-35; 54 de tancuri Abrams; 7 sisteme Patriot; 300 de rachete aer-aer; 3 sisteme integrate HIMARS).
Iarna și factura la energie. De ce obsesia statului pentru gaz contribuie la o încălzire tot mai scumpă pentru români (PressOne)După o perioadă de austeritate, România intră într-o nouă iarnă în care lemnele de foc și electricitatea se scumpesc, în timp ce prețul gazelor este în continuare ținut sub control de stat, chiar dacă printr-un mecanism diferit de cel din anii trecuți.
Cu toate acestea, nici cei care nu se încălzesc cu gaze nu sunt complet feriți de scumpiri: energia mai scumpă pentru companii se poate reflecta, indirect, în prețurile produselor pe care le cumpărăm.
România are suficiente gaze pentru a trece iarna, însă extinderea rețelelor de distribuție riscă să îi împingă pe oameni spre o sursă de încălzire tot mai scumpă, deoarece pe piața europeană gazul intră la un preț ridicat, explică Corina Murafa, expertă în energie și climă, cofondatoare a Observatorului Român al Sărăciei Energetice și vicepreședintă a secțiunii Mediu din cadrul Comitetului Economic și Social European, într-un interviu pentru PressOne
Murafa atrage atenția și asupra faptului că povara facturilor pe care pot ajunge să o simtă românii se poate traduce rapid în „nemulțumire față de clasa politică, o revoltă la adresa instituțiilor democratice și a instituțiilor europene”
Alternativa spre care ar trebui să se îndreptate statul în mod onest, nu doar prin declarații politice? Spre electrificarea consumului, care trebuie să vină la pachet cu creșterea producției locale de energie electrică, curată, din surse regenerabile și cu capacități de stocare.
Vasluiul a fost „detronat” din poziţia de cel mai sărac judeţ din România? Ce judeţ e acum codaş când vine vorba de puterea de cumpărare a locuitorilor săi? (Ziarul Financiar)Capitala e de neclintit.
Cu o putere de cumpărare de 22.941 euro pe cap de locuitor – peste media Europei, Bucureştiul este în continuare, de departe, cea mai bogată zonă din România. Capitala este totodată singurul judeţ care depăşeşte media europeană. Iar versus media naţională, puterea de cumpărare este de peste două ori mai mare. Dincolo de Bucureşti, doar alte opt judeţe au o putere de cumpărare peste medie, în timp ce Alba este aproape de reperul naţional.
Locuitorii Capitalei au de aproape patru ori mai mulţi bani de cheltuială decât cei ai judeţului aflat pe ultimul loc în clasament.
Este interesant de remarcat că în 2026, pentru prima dată, Vasluiul nu mai e codaş, ci Giurgiu, potrivit studiului Nielsen.
Comisia Europeană a lansat pachetul privind educația și competențele. Roxana Mînzatu: „Fac apel la guvernele naționale să plaseze educația în centrul strategiilor economice și al deciziilor bugetare” (Calea Europeană)Comisia Europeană a prezentat joi un nou pachet privind educația și competențele pentru a inversa declinul competențelor de bază, pentru a ajuta școlile să facă ca IA și tehnologiile digitale să funcționeze pentru învățare și pentru a aborda deficitul de cadre didactice.
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a prezentat cele patru priorități ale pachetului: dotarea școlilor cu instrumente digitale care pot fi utilizate în siguranță, sprijinirea elevilor pentru recuperarea decalajelor la citire, matematică și alte competențe de bază, îmbunătățirea atractivității profesiei didactice și promovarea învățământului profesional și tehnic ca primă opțiune pentru tineri.
Vicepreședinta executivă a atras atenția că rezultatele slabe înregistrate de elevi nu reprezintă doar o problemă a sistemului de educație, ci afectează și competitivitatea Europei, funcționarea democrațiilor și capacitatea de a face față provocărilor viitoare.
Roxana Mânzatu este astăzi la Bucuresti. Ea se întalnește la ora 12 cu șeful Executivului la Palatul Victoria.